Moldova, regiunea de est a României, este cunoscută pentru bogata sa istorie și frumusețea sa naturală. Dintre multele sale comori ascunse, Conacul Rosetti-Solescu din Solești se ridică ca un simbol al splendorii trecute și al decadentului istoric. Situat în județul Vaslui, acest monument istoric, în ciuda stării sale deteriorate, încă păstrează ecourile vechilor povești boierești și ale evoluției istorice a regiunii.

Conacul și-a avut originile în familia Rosetti-Solescu în secolul al XIX-lea. Totuși, zona este binecunoscută din vremuri mult mai îndepărtate. Domeniul de la Solești a fost menționat încă din anul 1502, legându-l de stolnicul Toma Solescul. În 1690, moșia a fost transferată familiei vistiernicului Iordache Rușeț, stabilind astfel temelia pentru crearea conacului în secolele următoare.

Pe la începutul secolului al XIX-lea, familia Rușeț, mai precis Iordache, a reușit să dețină întregul sat Solești. În 1827, după căsătoria dintre Gheorghe Rușeț și Ecaterina Sturdza, conacul a fost construit, marcând începutul unei noi ere pentru moșie. La scurt timp, au fost plantate și primele semințe pentru un parc dendrologic impresionant, iar întreaga proprietate a fost înconjurată de un zid de incintă.

Conacul a văzut multe transformări de-a lungul anilor, fiecare nou proprietar adăugându-și propriul său capitol la istoria sa. Ecaterina, de exemplu, a construit Biserica „Adormirea Maicii Domnului” în apropiere, în perioada 1859-1860. Theodor Rosetti, unul dintre premierii României, a fost, de asemenea, unul dintre proprietarii conacului, chiar dacă pentru o perioadă scurtă.

Gheorghe Rosetti, nepotul lui Theodor și un ambasador de profesie, a avut o contribuție semnificativă la istoria conacului. Deși era adesea plecat din țară din cauza responsabilităților sale diplomatice, el a avut ingeniozitatea de a salva conacul în timpul răscoalei din 1907, sugerând că proprietatea aparținea nepotului popularului domnitor Alexandru Ioan Cuza.

Legătura dintre familia Rosetti și Cuza nu a fost doar o invenție. În 1844, chiar în acest conac, Alexandru Ioan Cuza s-a căsătorit cu Elena Rosetti. Mai mult, Elena a exprimat dorința de a fi înmormântată lângă conac, alături de mama sa.

După instaurarea regimului comunist în 1947, destinul conacului a luat o întorsătură tragică. Georges Rosetti, ultimul proprietar, a fost nevoit să părăsească țara și proprietatea sa a fost confiscată. În anii care au urmat, conacul a găzduit o școală generală, dar cutremurul devastator din 1977 a început procesul său de degradare.

Arhitectura conacului, cu influențe moldovenești și neoclasice, este întruchiparea rafinamentului și eleganței epocii sale. Cu toate acestea, vremurile și oamenii nu au fost blânzi cu el. Valoroasele obiecte din interior au fost furate, iar parcul său odinioară măreț a fost devastat.

În ciuda stării sale actuale, Conacul Rosetti-Solescu rămâne o mărturie a trecutului glorios al României și un simbol al persistenței istoriei în fața schimbărilor. Se află la doar 15 kilometri de orașul Vaslui și, pentru cei pasionați de istorie și arhitectură, reprezintă o destinație demnă de vizitat. Acesta ne amintește că, deși edificiile pot fi uitate și lăsate în paragină, poveștile și spiritul lor continuă să trăiască în inimile și mințile celor care le cunosc istoria.