Cimitirul Vesel de la Săpânța: versuri la poarta marelui mister

Cimitirul Vesel de la Săpânța: versuri la poarta marelui mister

Când vine vorba despre locurile de veci, gândul ne poartă către somnul etern, liniștea apăsătoare și reflecția profundă asupra trecerii timpului. Cu toate acestea, într-un mic sat din nordul României, această perspectivă sumbră asupra morții este sfidată. În comuna Săpânța, Maramureș, există un cimitir unde moartea este sărbătorită în culori vii și cu un umor satiric. Cunoscut sub numele de Cimitirul Vesel, acest loc neobișnuit reprezintă un mozaic al vieții, morții și tradiției românești.

Începând cu anii 1930, un artist local talentat, Stan Ion Pătraș, a început să creeze cruci din lemn pentru Cimitirul Vesel, transformând un simplu loc de veci într-un muzeu în aer liber. Fiecare cruce este sculptată și pictată manual, iar pe ele sunt inscripționate epitafe și poezii care descriu într-un mod jucăuș și sincer viața și moartea celui decedat. După moartea lui Pătraș în 1977, ucenicul său, Dumitru Pop Tincu, a continuat tradiția.

Cel mai remarcabil aspect al Cimitirului Vesel este modul în care moartea este prezentată: cu culori vibrante și umor. Majoritatea crucilor au un fundal pictat în „Albastru de Săpânța”, o nuanță distinctivă de albastru. Pe lângă aceasta, se utilizează și alte culori vii, cum ar fi galben, roșu, alb și verde.

Poeziile și epitafele inscripționate pe cruci sunt sincere, pline de umor și satiră. Acestea sunt scrise de obicei la persoana întâi și oferă o perspectivă unică asupra vieții și morții individului, de la reușite la regrete, de la obiceiuri zilnice la momente speciale.

De-a lungul deceniilor, Cimitirul Vesel a crescut în popularitate, atrăgând vizitatori din toată lumea. Cu peste opt sute de monumente de artă populară, este un adevărat muzeu în aer liber. Pentru mulți dintre cei care trec prin porțile sale, cimitirul este nu doar un loc de vizitat, ci și un loc de meditație asupra vieții, morții și tradițiilor ancestrale.

Se spune că atitudinea veselă față de moarte se trage din obiceiurile dacilor, care credeau în viața eternă și vedeau moartea ca pe o trecere către o altă lume. Aceasta viziune a fost păstrată și cultivată în Săpânța, unde moartea nu este văzută ca un sfârșit tragic, ci ca o nouă etapă în călătoria vieții.

Cimitirul Vesel de la Săpânța este mai mult decât un cimitir; este o celebrare a vieții și a morții, a tradiției și a artei. O vizită aici este o ocazie de a reflecta asupra efemerității existenței noastre, dar și de a sărbători fiecare moment al vieții, fie el vesel sau trist. Cu crucile sale colorate și poeziile pline de umor, Cimitirul Vesel ne reamintește să apreciem fiecare zi și să privim moartea nu cu teamă, ci cu acceptare și înțelegere. Este un loc unde trecutul, prezentul și viitorul se întâlnesc, și unde moartea și viața coexistă în armonie perfectă.

Publică comentariul