

Tunelul Capra-Bâlea
Cel mai lung tunel rutier din România
Tunelul Capra–Bâlea – cel mai lung tunel rutier din România este una dintre cele mai impresionante realizări inginerești de pe Transfăgărășan. Cu o lungime de 887 metri, acesta străpunge Munții Făgăraș, făcând legătura între versantul sudic (Capra, județul Argeș) și cel nordic (Bâlea, județul Sibiu). Tunelul este o piesă esențială din construcția șoselei alpine și simbolizează curajul și ambiția epocii în care a fost realizat.


Scurt istoric al tunelului
Tunelul Capra–Bâlea a fost proiectat și realizat între anii 1970–1974, ca parte a strategiei militare a regimului comunist. Proiectul a presupus forarea manuală și mecanizată a masivului montan, în condiții alpine extreme. Forajul s-a desfășurat simultan de pe ambele părți ale muntelui. Echipele de muncitori s-au întâlnit cu o abatere de doar câțiva centimetri – o dovadă de precizie inginerească remarcabilă pentru acea vreme.
Tunelul are o înălțime de aproximativ 4,4 metri, o lățime de 6 metri și este iluminat natural în capete. Nu are ventilație mecanică, dar traficul redus și lungimea relativ mică permit o aerisire naturală decentă.
Rolul strategic și turistic al Tunelului Capra–Bâlea
Inițial conceput ca punct strategic militar în caz de conflict, Tunelul Capra–Bâlea a devenit rapid o verigă esențială în turismul românesc. Este elementul de trecere între sudul și nordul Transfăgărășanului, într-o zonă cu altitudini de peste 2.000 m. Din punct de vedere turistic, tunelul creează o experiență unică pentru șoferi și pasageri. Trecerea prin întunericul răcoros, cu pereți de stâncă brută, contrastează cu peisajele vaste din exterior, creând o senzație memorabilă pentru toți cei care-l traversează.
Acces, localizare și infrastructură
- Altitudine: 2.042 m
- Lungime: 887 m
- Latitudine/Longitudine: 45.6097° N, 24.6165° E
- Accesibilitate: doar în perioada iunie–octombrie, când Transfăgărășanul este deschis
- Acces auto: pe DN7C, venind dinspre Curtea de Argeș sau Cârțișoara
Pe timp de iarnă, sectorul care conține tunelul este închis din motive de siguranță. Telecabina de la Bâlea Cascadă este singura cale de acces în zonă în sezonul rece.
Siguranță și recomandări de traversare
Tunelul Capra–Bâlea nu este iluminat artificial, motiv pentru care este recomandat să ai faza scurtă aprinsă și să eviți traversarea pe jos. Nu există trotuare sau spațiu pietonal. În sezonul de vârf (iulie-august), pot apărea ambuteiaje sau staționări în rampă, de aceea se recomandă atenție sporită la frâne și răcire motor.
- Este interzisă oprirea în tunel.
- Folosește doar luminile de întâlnire.
- Evita depășirea și circulă cu maxim 30 km/h.
Ce vezi după ce treci prin tunel?
Ieșind din tunelul Capra–Bâlea spre nord, ți se deschide una dintre cele mai spectaculoase priveliști din România: căldarea glaciară a Lacului Bâlea, înconjurată de vârfuri și creste. Dincolo de lac, drumul coboară în serpentine strânse până la Cascada Bâlea și apoi către Cârțișoara.
Linkuri utile externe
Concluzie
Tunelul Capra–Bâlea – cel mai lung tunel rutier din România este nu doar o punte între versanți, ci o punte între istorie și turism, între funcțional și spectaculos. Este una dintre bijuteriile inginerești ale Transfăgărășanului și un simbol al României montane moderne. Dacă ajungi aici, nu uita: fiecare metru parcurs prin stâncă a fost săpat cu efort, voință și viziune.
Articol scris în cadrul proiectului România Promovată™, cu scopul de a valorifica cele mai spectaculoase construcții ale României turistice.