Județul  PRAHOVA se află pe pantele sudice ale Carpaților Meridionali, cu o suprafață de 4716 Kmp și o formă dreptunghiulară. El include diverse forme de relief, cum ar fi munții, dealurile și câmpiile, ceea ce a permis o varietate de activități economice și exploatări ale solului și subsolului.

Limitele județului sunt: la nord cu Brașov, la est cu Buzău, la vest cu Dâmbovița și la sud cu Ilfov și Ialomița. Județul este străbătut de meridianul 26º, care trece prin Ploiești și Măneciu și paralela 45º, care intersectează Filipeștii de Pădure și Mizil.

În partea de nord a județului se află masivul calcaros al Bucegilor cu pereții abrupți (vârful Omul are peste 2500 de metri), în stânga văii Prahovei se găsesc culmile mai rotunjite și mai joase (sub 2000 de metri) ale munților Teleajenului, construiți din gresie. Prin defileul săpat de Prahova la nord de Comarnic și prin cel săpat de Teleajen în nord-vestul Vlădenilor-de-Munte, părăsiți regiunea munților și pătrundeți în dealurile cu văi largi și terase ale Subcarpaților.

Dar numai după ce ați străbătut, printre creste de rocă tare, depresiunea în formă de golful care se întinde sub munți, de dincolo de Câmpina, prin Vlădeni, până la apa Buzăului. Această depresiune subcarpatică este importantă deoarece, în lungul ei, satele bine populate și culturile au progresat mult în interiorul munților.

Dealurile subcarpatice, tăiate în curmeziș de văile mari ale județului și descompuse longitudinal în culmi și depresiuni intracolinare, oferă cele mai bune condiții de circulație datorită gradului ridicat de fragmentare rezultat din eroziune activă. Acest lucru explică gradul ridicat de populare și exploatare al regiunii colinare a județului Prahova. Partea de sud a ținutului este o câmpie submontană care se pierde în câmpia mare a Dunării de jos.

Clima este o combinație de climă aspră și umedă în zona muntoasă, climă de tranziție în dealuri și apropiată de cea stepică în câmpie. Linia Prahovei este, de asemenea, o limită între o zonă foarte umedă (precipitații anuale de 1000-1200 mm în Bucegi și 700-800 mm în dealuri) și una secetoasă, reprezentând astfel contactul dintre influențele oceanului îndepărtat și cele mai apropiate ale continentului.

Județul Prahova este bogat în ape, cu râurile Prahova și Teleajen ca principalele cursuri de apă. Pășunea alpină este extinsă în Bucegi și pe culmile dintre Prahova și Teleajen, iar sub această limită începe pădurea de brazi. Fagii sunt esența principală a pădurilor din această regiune, însă în regiunea dealurilor și în depresiunea de sub munți au fost aproape complet înlăturați, înlocuiți cu culturi și plantații de pruni. Dealurile către câmpie au fost și ele mult despădurite, dar încă păstrează codri de stejari pe vârfurile cele mai înalte. În câmpie, există o zonă de stepă cu graminee, întreruptă de păduri slab dezvoltate.

Județul este bogat în minerale, în special sare și petrol, în zona subcarpatică. Până recent, acest județ a produs proporțional cea mai mare cantitate de petrol din țară, iar astăzi urmează imediat după județul Dâmbovița. Întreaga regiune subcarpatică este recunoscută ca o zonă cu întinse zăcăminte de lignit.