Județul Bistrița Năsăud este situat în nordul României și face parte din regiunea istorică Transilvania. El a luat ființă în anul 1968 prin reconfigurarea Regiunii Cluj. O mare parte a județului actual a făcut parte din județul interbelic Năsăud , mai exact Varmeghia Bistrița Năsăud , antebelic. Județul are o suprafață de 5355 km2 și o populație de 316.014 locuitori.
Se învecinează la sud cu județul Mureș, la est cu județul Suceava, la nord cu județul Maramureș și la vest cu județul Cluj Mulțumită poziției geografice prielnice și bogăției solului, aceste ținuturi au fost locuite din cele mai vechi timpuri. Există dovezi arheologice din neolitic și din perioada dacică pe teritoriul întregului județ. Vestigiile de la Ilișua, Orheiul Bistriței și Livezile dovedesc că o parte semnificativă a actualului județ a făcut parte din provincia romană Dacia.
La debutul secolului al XII-lea istoria românilor din acest ținut se împletește strâns cu istoria germanilor și istoria maghiarilor. Relieful județului Bistrița este divers, așezat sub forma unui amfiteatru, evidențiindu-se trei tipuri de relief: zona montana, zona dealurilor și zona de câmpie. Principalele râuri care brăzdează ținutul sunt: Someșul mare, Bistrița și Șieu. Lacurile, de origine glaciară, sunt prezente în zona Munților Călimani și a Munților Rodnei singura excepție fiind barajul artificial de la Colibița.
Reședința județului este municipiul Bistrița care ocupă o suprafață de 14.547 ha și are o populație de 75.076 locuitori. Orașul este atestat documentar în anul 1264, iar în 1353, obține dreptul de a avea sigiliu propriu și de a organiza târguri anuale. Anul 1409 le aduce dreptul de a construi ziduri de apărare în jurul orașului. Bistrița mai este cunoscută și ca oraș al imnului național deoarece aici, poetul Andrei Mureșanu a compus ”Deșteaptă-te române”. Județul Bistrița reprezintă o destinație turistică splendidă datorită multitudinii de monumente istorice cât și a numărul mare de atracții naturale.
